Mândria familiei Wesselényi era hergelia de la Jibou, renumită în toată lumea, care s-a transmis de la tată la fiu. Lucrările de construcție s-au finalizat în 1810. Pe clădire se amestecă elemente arhitecturale ale stilului baroc și clasicist, părți spectaculoase ale castelului fiind logiia mare cu arcade și cele patru bastioane de colț, corespunzătoare tradițiilor epocii medievale.

După naționalizare, interiorul castelului s-a schimbat total. Elementele decorative, ancadramentele și tâmplăria au fost îndepărtate. Mobila, sobele, tablourile și obiectele decorative au fost toate furate, iar picturile lui Neuhauser au fost vopsite. Camerele castelului au devenit săli de clasă, iar clădirea a devenit școală generală, apoi liceu cu internat, casa pionierilor, muzeu și stațiune experimentală a tinerilor naturaliști. Parcul englez a fost transformat într-o grădină botanică, manejul în sală de mese, iar curtea în pistă de carting. În prezent, în castel funcționează doar palatul copiilor. Leii de piatră, aflați în grădină, au fost aduși aici la sfârșitul anilor 70, de la castelul Jósika Miklós din Surduc.

Drept de proprietate: moștenitorii au redobândit castelul.