• Astăzi, din ansamblul de clădiri s-a păstrat doar clădirea castelului cu forma în plan dreptunghiulară, alungită, construită în stil clasicist. Clădirea are și subsol. Axa centrală a clădirii cuprinde un pridvor în stol baroc, aflat în fața intrării. Marginile pridvorului sunt accentuate de câte un rezalit de colț, rezalit care se repetă și pe fațada posterioară a clădiri.

  • Inițial, pe fațada principală a clădirii cu formă în plan dreptunghiulară se afla un pridvor cu brâu median, susținut de arcade cu terminație semicirculară, la mijloc aflându-se un portic deschis, cu arcade, susținut de doi pilaștri și doi stâlpi.

  • Pe fațada estică, cea dinspre stradă, se poate citi și astăzi numele proprietarilor - Molnár Benjamin și soția acestuia, Fülöp Debora - care au realizat construcția, cât și anul construcției: 30 mai 1833.

  • Castelul a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în stil neo-gotic englez. Este o clădire situată în direcția est-vest, construită cu două aripi principale, care conțin 64 de camere. Într-un colț al fațadei posterioare s-a construit un turn cu forma în plan dreptunghiulară, cu trei etaje, acoperite cu coif și giruetă.

  • Castelul în stil eclectic a fost construit în 1880. Până la naționalizarea sa din anul 1948 castelul a aparținut familiei Braunecker. De la baron castelul a fost moștenit de către fiica sa ilegitimă. După moartea ei, castelul a fost cumpărat de către statul român. Astăzi aparține localității, și este sediul primăriei locale.

     

  • Clădirea are forma în plan dreptunghiulară, iar pridvorul de pe fața principală, rezalitele de colț de pe fațada posterioară și holul închis cu geamuri, fac referire la originea clădirii din secolul al XVII-lea. Tot la această dată face referire și inscripția de pe placa de piatră, așezat pe frontonul în segment de cerc al pridvorului.

  • Conacul „Jancsó Péter” din Ghelința se găsește în zona satului, denumită ”Ladia”. Domeniul a luat naștere la începutul sec. XVIII, prin fuziunea domeniilor care aparțineau familiei Basa, Mihálcz și Biroga (familii nobile din Ghelința), însumând aproximativ 300 de hectare.

  • Structura clădirii cu un singur nivel este simetrică, iar axa centrală a fațadei vestice este accentuată de un portic cu timpanon, susținut de stâlpi. Pe ambele părți ale acestuia se observă câte cinci ferestre cu închidere dreaptă, iar în colțul clădirii câte o fereastră geamănă. Armonia fațadei estice se datorează celor 14 coloane simple, dorice.