Cetatea care se află azi la Gilău cel mai probabil a fost construită în secolul al XV-lea. Castelanul acesteia se menționează pentru prima dată într-un document din 1439.

Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure este un castel construit în stil neobaroc, care seamănă mai degrabă cu un palat decât un castel datorită construcției. Monumentul și-a căpătat forma actuală cu ocazia lucrărilor de renovare din anii 1807-1809.

Ansamblul, care după elementele stilului baroc trebuie să fi fost construit în secolul al XVIII-lea, este înconjurat de un parc mare, amenajat cu terase suprapuse. Nu se știe cu exactitate cine a fost constructorul, cert este însă că în secolul al XIX-lea domeniul a aparținut familiei contelui Rhédey, iar în urma căsătoriei contesei Stefánia Rhédey cu baronul István Wesselényi în 1859, domeniul a intrat în posesia familiei Wesselényi.

Localitatea situată în partea de est a județului Bihor, la sud-est de Marghita, de-alungul văii Bistrei, a fost atestată documentar pentru prima oară în anul 1305, sub denumirea de „Cheyteluk”, apoi în 1406 a apărut sub denumirea de Ciutelec, numele localității însemnând „teren cultivat”.

Atracția localității o reprezintă acest castel construit în 1834, în stil clasicist, al cărui proprietar era baronul Solymossy László, motiv pentru care castelul a fost denumit „castelul Solymossy”.

Castelul de astăzi se află în mijlocul satului, pe un mic deal, înconjurat de ceea ce a rămas din parcul de două hectare. Castelul a fost construit de către Lajos Sombory și soția lui, Irma Kozma în stil eclectic, tipic în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

În vechiul lăcaș al ofițerului, clădire care s-a păstrat și în ziua de azi, se află un seif uriaș. Mai multe camere conțin podeaua originală, iar sub straturile de var care acoperă pereții, s-a găsit zugrăveală colorată cu motive de aur.

În vara anului 2010 Primăria din Săcueni a semnat un contract cu Fundația Sfântul Francisc din Deva, în care Primăria concesiona castelul în favoarea Fundației, pe o perioadă de 49 ani, cu condiția ca acesta să renoveze și să întrețină clădirea în care va funcționa un cămin de copii.

Lucrările de construcție efectuate de groful Bethlen Samuel i-au oferit castelului forma sa actuală, fapt memorat prin inscripția ”Comes Samuel Bethlen Coma (comitatus) de Küküllő ac pedis siculialis Marus Capitaneus, atrobique supremus. 1700.”, gravată în piatră, amplasată desupra intrării, care poartă emblema familiei și prin blazonul unui șarpe încolăcit în laur, aflat pe tavanul celei mai mari încăperi, denumite și sala cavalerilor sau sala de consiliu.

Inițial, castelul s-a construit la începutul secolului al XVIII-lea, dar despre această clădire nu s-au păstrat date semnificative. În secolul al XIX-lea, castelul a fost modificat, căpătându-și forma de azi. Este o clădire cu un singur nivel, a cărui element impunător este intrarea principală compusă din trei segmente, aflată pe centrul fațadei principale.

La începutul anilor 1890, baronul Szentkereszty Béla, comitele suprem al comitatului Trei Scaune a efectuat alte modificări asupra clădirii: în urma acestor lucrări, castelul și-a căpătat aspectul de azi. Ultimul proprietar al castelului a fost baronul Szentkereszty Béla.

Castelul Szentkereszty-Bethlen s-a construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de către Szentkereszty (II.) Zsigmond (1817-1891). Clădirea mică, cu un singur nivel, având forma în plan dreptunghiulară, este divizată în trei părți de clădire. După naționalizare, în castel a funcționat o școală elementară, iar azi incinta clădirii găzduiește biblioteca Liceului Teoretic Pavel Dan.

În prezent, clădirea este în administrarea Consiliului Judeţean Bihor, având destinaţia de Centru şcolar pentru educaţie incluzivă pentru copii cu handicap.

La mijlocul secolului secolului al XVIII-lea, în locul conacului de astăzi se aflau mai multe clădiri șubrede din lemn. Teleki Pál și Haller Borbála au reconstruit clădirea în stil baroc.Teleki Pál și Haller Borbála erau cei care au ordonat crearea formei dreptunghiulare a castelului: pe laturi se aflau magaziile, grajdul și închisoarea, în spate clădirea principală reconstruită între anii 1750 și 1752, iar în față se afla bastionul de poartă construită în jurul anilor 1760. Bastionul de poartă, clădire în care se afla și a capelă, ulterior a fost folosită ca casă de oaspeți.

Clădirea castelului datează din secolul al XVIII-lea, dar luând în considerare modificările efectuate și nenumăratele reconstruiri, se poate spune că această clădire s-a format cu mult mai târziu.

Castelul Teleki din Coltău a fost construit probabil pe vremea lui Maria Tereza, iar în 1821 clădirea construită în stil baroc a fost restaurată. Marele călător, contele Teleki Sándor, a fost cel mai cunoscut stăpân al castelului, care a obţinut clădirea de la părinţii lui, la vârsta de 25 de ani, în anul 1845.