• În ziua de azi, într-o parte a clădirii funcționează o cârciumă, iar celelalte părți sunt utilizate ca și locuințe.

  • Vechiul castel din Cetatea de Baltă se afla lângă sat, într-o zonă mlăștinoasă de pe lângă râul Târnava, de aici vine denumirea românească a localității, Cetatea de Baltă. Cetatea a fost distrusă în timpul invaziei mongole iar noul castel a fost atestat documentar în 1321.

  • Asemănător cu castelul Haller din Sânpaul și acest castel are o formă de ”U” în plan, în stilul așa-numitelor palate Grassalkovich. Cea mai frumoasă parte a castelului o reprezintă salonul mare de la etaj, unde s-a păstrat tencuiala originală, cele două sobe de porțelan alb în stil rococo și trei candelabre.

  • După perioada campaniei militare mongole, Brâncovenești a devenit proprietatea neamului Tomaj, respectiv al familiei descendente Losonci. Conform documentelor din acea perioadă, Brâncovenești deja făcuse parte din moșia lor în 1319. De la ei, castelul a fost moștenit de strămoșii familiei Losonci Bánffy, care au domnit timp de un secol și jumate. În 1467, familia a luat parte în rebeliunea împotriva regelui Mátyás și drept consecință au pierdut proprietatea, iar regele a dăruit castelul viteazului Ongor János, o rudă de-al lui din județul Hunyad (Hunedoara).

  • Casa natală al lui Cserei a fost transformată, pereții s-au înălțat, iar acoperișul cu șindrile s-a schimbat cu un acoperiș de țiglă. Cea mai mare pierdere a clădirii o reprezintă dispariția frescei de pe peretele exterior al conacului, care a fost pur și simplu distrus la renovarea acestei clădiri. Fresca reprezenta o scenă de vânătoare.

  • Conacul Barabássy a fost construit de către voievodul Barabassy Lénárd la sfârșitul secolului XV. Proprietarul actual, Barabássy Sándor a început lucrările de renovare în 2008.

     

  • Conacul Apor-Henter din Sântionlunca, o comună traversată de Râul Negru, se află lângă drumul principal pe partea sudică a localității.

  • Predecesorul castelului este conacul András din secolul al XV-lea, primul corp fiind construit în 1450. Reședința nobiliară a fost modificată și reconstruită de mai multe ori în secolele XVI-XVII. Una dintre aceste lucrări a fost făcută de Lázár János, atestată de o placă care datează din 1532. Conform tradiției, Bethlen Gábor și-a petrecut copilăria în acea clădire.