Conacele din Ținutul Trei Scaune

Ținutul Trei Scaune este numit pe bună dreptate “ținutul conacelor”, deoarece aici se găsesc numeroase conace și castele de mici dimensiuni, valoroase atât din punct de vedere istoric, cât și arhitectural. Aceste reședințe nobiliare au fost construite între secolele al XVII-lea și al XIX-lea, iar în aspectul lor se îmbină elemente ale Renașterii, Barocului și Clasicismului cu particularitățile arhitecturii populare. Dintre localitățile regiunii se remarcă Bicfalău și Cernat, unde numeroase conace îi așteaptă pe vizitatori.
Paginile a conacelor din Trei Scaune sunt actualizate în permanență și pe platforma Castel în Transilvania. În buletinul nostru de astăzi vă prezentăm patru conace care reprezintă exemple deosebite ale arhitecturii nobiliare din Trei Scaune.

Actualul aspect al Castelului Kálnoky din Micloșoara este rezultatul mai multor etape de transformare, înfățișarea sa reunind trăsături ale Renașterii târzii din secolul al XVII-lea și ale Clasicismului din secolul al XIX-lea. Elementul central al fațadei principale este un pridvor susținut de coloane compozite, în frontonul triunghiular al căruia se află blazonul familiei Kálnoky. Cele două extremități ale fațadei sunt marcate de rezalite cu fronton, realizate în același stil cu pridvorul și care adăpostesc scările de acces. Fațadele laterale sunt definite de pridvoare poligonale cu arcade. Deosebit de valoroase sunt decorațiile renascentiste din piatră ale pridvorului nord-vestic: stâlpii pătrați care susțin arcadele și ancadramentul bogat sculptat al ușii de acces în clădire. Fațada posterioară păstrează cel mai bine caracteristicile stilului renascentist. Marginile sale sunt flancate de câte un bastion pentagonal, dintre care cel din dreapta a fost construit odată cu corpul principal dreptunghiular din secolul al XVII-lea. Din acest bastion s-a păstrat o singură fereastră renascentistă din andezit roșu, încununată de un fronton triunghiular. Cel mai aparte element al fațadei posterioare este balconul închis de mici dimensiuni, amplasat ușor la dreapta axei centrale, realizat în jurul anului 1695. Cu siguranță acesta avea un corespondent și pe fațada principală, demolat însă la începutul secolului al XX-lea, înainte de construirea pridvorului clasicist. Castelul restaurat și-a deschis porțile pentru public în anul 2017 și găzduiește astăzi Muzeul Vieții Transilvănene.

Pentru mai multe informații despre castelul Kálnoky din Micloșoara, accesați aici.

Castelul Kálnoky din Micloșoara

La baza Castelului Mikes din Zăbala se află un conac din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, despre a cărui istorie s-au păstrat puține informații. Conacul a fost modificat în repetate rânduri, cea mai importantă intervenție având loc în anul 1867. Aspectul anterior acestei transformări este cunoscut din descrierea lui Balázs Orbán, care include și un desen al clădirii. Potrivit acestuia, edificiul cu două niveluri, prevăzut cu pridvor și acoperit cu un acoperiș înalt în patru ape, reprezenta un exemplu remarcabil al unui tip de conac caracteristic regiunii Trei Scaune. În anul 1867, clădirea a fost completată cu un nivel mansardat, iar pridvorul de pe fațada principală a fost transformat într-o construcție cu trei niveluri. La parterul pridvorului se află o intrare deschisă pentru trăsuri, iar cele două niveluri superioare sunt închise. Frontonul pridvorului este decorat cu blazonul comun al comanditarului, contele Benedek Mikes, și al soției sale, Sophia Moser, precum și cu anul 1867. Familia a primit înapoi castelul în anul 2005 și l-a restaurat împreună cu anexele și impresionantul parc englezesc. O parte dintre clădirile anexe găzduiesc astăzi o pensiune și un centru de evenimente, în timp ce castelul este folosit ca reședință privată a familiei.

Pentru mai multe informații despre castelul Mikes din Zăbala, accesați aici.

Castelul Mikes din Zăbala

Familia Béldi deținea deja în secolul al XV-lea un conac la Ozun, care în 1679 a fost dăruit de principele Mihály Apafi lui Kelemen Mikes, jude regal suprem al Scaunului Trei Scaune. Este foarte probabil ca acesta să fi efectuat lucrări de restaurare la conac, însă detaliile din secolul al XVII-lea nu s-au păstrat. Prima transformare care poate fi datată cu certitudine este legată de numele lui Antal Mikes, jude regal suprem al Trei Scaune și, potrivit inscripției de pe fațada micii capele orientate spre est, poate fi plasată în anul 1755. Din această perioadă datează, printre altele, pridvorul construit din cărămidă și decorația din stuc cu motive de frunze și lalele a sălilor boltite. Încăperile de la parter, acoperite cu bolți semicilindrice, aparțineau cu siguranță vechiului conac al familiei Béldi. Fotografiile de arhivă arată că edificiul avea odinioară fațade mult mai bogat decorate. Mai multe elemente decorative – printre care zidul renascentist cu atic crenelat care pornea din colțul vestic al clădirii principale, aticul de deasupra porții boltite și impresionantul acoperiș frânt al hambarului – au dispărut în cursul secolului al XX-lea. Conacul din Ozun este locuit și astăzi de familia Mikes. Câteva camere de la etaj sunt folosite pentru cazarea oaspeților, iar fostul hangar din curte a fost transformat într-un manej.

Pentru mai multe informații despre conacul Béldi-Mikes din Ozun, accesați aici.

Conacul Béldi-Mikes din Ozun

Conacul Temesváry din Ozun reprezintă un exemplu aparte al conacelor din Trei Scaune, deoarece a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea într-un stil istorist mai puțin obișnuit pentru această regiune. Fațada principală, orientată spre stradă, este simplă și urmărește simetria, îmbinând elemente neorenascentiste și clasicizante. Pe axa centrală, în fața intrării principale, se află un portic cu fronton susținut de stâlpi pătrați. În frontonul triunghiular nu apare blazonul familiei, ci simbolurile credinței: inima în flăcări, ancora și crucea. Fațada dinspre grădină este însă mult mai liberă în compoziție și poartă amprenta stilului Empire. Formele curbe și rotunjite domină atât elementele arhitecturale, cât și motivele decorative, conferind clădirii un aspect elegant și jucăuș. Fațada este încadrată de două pavilioane pătrate cu colțuri rotunjite, terminate cu turnuri acoperite de acoperișuri octogonale curbate din tablă. Fațada este împodobită cu diferite ornamente, coroane, ghirlande, motive heraldice și panglici, iar colțurile sunt evidențiate prin bosaje. Conacul a fost restituit moștenitorilor fratelui ultimului proprietar, János Temesváry. Pentru o perioadă, clădirea a găzduit grădinița care îi purta numele, însă în prezent se află într-o stare de abandon și este nelocuită.

Pentru mai multe informații despre conacul Temesváry din Ozun, accesați aici.

Conacul Temesváry din Ozun