În anii 1700, clădirea cu două celule s-a extins cu o cameră mai mare. Acoperișul cu rupere de pantă, inițial în patru ape, s-a demolat, iar în urma lucrărilor de renovare s-a restaurat doar masa acestuia.
După cel de-al Doilea Război Mondial, conacul a fost confiscat de către Statul Român, iar la sfârșitul secolului al XX-lea, în stare ruinată, abandonată și jefuită, a ajuns în proprietatea comunei. Clădirile agricole care odinioară înconjurau conacul, azi au dispărut, terenul nelucrat a fost parcelat și vândut, apoi pe acestea s-au ridicat clădiri. Azi, conacul este proprietatea municipiului Sfântu Gheorghe și oferă un cămin pentru copii cu dizabilități.