Caracterul baroc al clădirii se datorează în primul rând arcadelor semicirculare ale coridorului situat de-alungul faţadei de vest. Dinspre curte, coridorul cu arcade este prevăzut cu parapet, străpuns în mai multe axe de intrări flancate cu montanți din piatră cioplită. Aceste intrări sunt rezultatele unor modificări realizate în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
Castelul și-a căpătat înfățișarea de azi la sfârșitul sec. XIX, începutul sec. XX, pe timpul domniei lui Hye-Klebersberg. Tot de atunci datează și fațada dispre curte, cât și pridvorul deschis, susținut de patru stâlpuri, a cărui balustradă a fost creat din fier forjat. În 1952, în castel s-a amenajat un sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoză, sanatoriu care funcționează și astăzi în incinta castelului.
Pe o terasă lată care coboară în pantă, într-un cadru pitoresc, pe partea dinspre vale a localității, se află una dintre podoabele Dalnicului, conacul Gaál. Clădirea de formă dreptunghiulară, cu două nivele, construită din cărămidă, are acoperiș în formă de cort, din țiglă.
Clădirea cu un singur nivel, dar relativ mare, cu formă dreptunghiulară are intrările situate pe cele două părți mai scurte. Intrarea principală era prin porticul susținut de stâlpuri, situat pe fațada principală dinspre est, iar cealaltă intrare, cu pridvorul de lemn, situat pe fațada vestică, făcea posibilă accesul dinspre curte. De la naționalizare, conacul găzduiește un cămin de bătrâni.
Castelul a fost construit din rămășițele și pe locul unei conace deteriorate în revoluția din 1848-1849. Reconstrucția a început în anul 1859 de către noul proprietar, br. Bánffy Albert. Datorită faptului că lucrările de reconstrucție inițiate de Bánffy Ádám nu au modificat zidurile de bază, comparând documentele cu planul de azi al castelului, putem afla cum arăta castelul, unde se aflau diferitele încăperi în secolul al XIX-lea.
Castelul din centrul satului Treznea a fost construit la mijlocul secolului al XIX-lea de moşierul Bay Ferenc. Cele două aripi ale castelului sunt conectate de un pasaj foarte asemănător cu Puntea Suspinelor din Veneția.
Clădirile au și subsol, iar fațadele dinspre stradă, cu bază galbenă reprezintă partea cea mai ornată a clădirii. Aripa dreaptă are un rezalit central, fiind accentuat la margini cu decorații din piatră naturală și flancat de unsprezece ferestre. Aripa stângă are un aspect similar, însă are nouă ferestre.
Expert dezvoltare comunitară
