• Predecesorul castelului era o casă întărită de piatră construită de Károlyi Láncz László cu învoirea lui Matei Corvin. În anul 1592, în fața pericolului turcesc, casa este transformată de către Károlyi Mihály în cetate. Parcul castelelui a fost atestat documentar pentru prima oară în 1754, ca „o grădină frumoasă și celebră”; mai mult, este descrisă și iazul din acest parc.

  • Cândva fațada dinspre curte, din spate, era precedată de un pridvor cu stâlpi de lemn. Stâlpii simpli de lemn au fost schimbate cu unele cu decorații sculptate, de traforaj.

  • În prezent, comunitatea locală a reconstruit conacul. În incinta conacului funcționează un Cămin Cultural și un bar amenajat în pivnița boltită.

  • Castelul construit în stil baroc (perioada târzie), cu două niveluri, are forma în plan ”U”, aripile castelului sunt scurte și nu are curte interioară. Originar, pe ambele nivele se deschideau holuri cu arcade, cele de la etaj fiind ulterior învelite cu geam.

  • Structura clădirii cu un singur nivel este simetrică, iar axa centrală a fațadei vestice este accentuată de un portic cu timpanon, susținut de stâlpi. Pe ambele părți ale acestuia se observă câte cinci ferestre cu închidere dreaptă, iar în colțul clădirii câte o fereastră geamănă. Armonia fațadei estice se datorează celor 14 coloane simple, dorice.

  • Cetatea a fost atestată pentru prima dată documentar în 1456, dar cel mai probabil cetatea de piatră datează din secolul al XIV-lea. Istoria clădirii este strâns legată de localitatea Făgăraș amintită în 1428. Cetatea din Făgăraș era cea mai mare din provincie, iar istoria regiunii s-a legat de această cetate care domina împrejurimile.

  • Clădirea simplă, cu formă în plan dreptunghiulară are un acoperiș în două ape, țeșit. Intrarea principală se află pe fațada principală, iar deasupra acesteia s-a construit un balcon susținut de patru coloane, care se poate accesa prin camera reprezentativă de la etaj.

  • Clădirea încă nu s-a restituit familiei și în prezent nu este utilizat.