Familia Sándor din Mihăileni a ajuns în Căpușu de Câmpie în mijlocul sec. XVIII, atunci când, în 1758, Sándor (III) Pál 1758 a luat-o de soție pe Ágnes din Miercurea Ciuc. Moșia a fost moștenită mai întâi de fiul său mai mare (IV) Pál, apoi de fiul mijlociu al acestuia (VI) János. Acesta din urmă a luat-o de soție pe Medgyes Kata din Eremieni. Ei au avut cinci copii care au ajuns la maturitate și proprietatea lor a fost moștenită de fiul lor cel mare, (IX) János (1815-1887). Acesta fiind judecător regal al Curții de Apel Târgu Mureș, își vizita moșia din Căpușu de Câmpie doar vara. Pe atunci, pe locul conacului de azi se afla o clădire mai modestă. După moartea lui, din cei opt copii, proprietatea din Căpușu de Câmpia a fost moștenită de cel mai mic fiu al său, Sándor (X) János (1860-1922). Acesta a avut o carieră frumoasă în politica transilvăneană, numele său fiind legat de nenumărate rezultate, iar în 1891 a devenit comitele suprem al comitatului Târnava Mică. Sándor (X) János a luat-o de soție pe Tisza Anna (1862-1918), astfel ajungând să fie neam și cu prim-ministrul contele Tisza István. Între 1913-1917 a devenit ministerul de interne al guvernului Tisza.